Un vis împlinit|”Cineva din tribună se plângea că e frig. Eu nici asta nu mai simțeam…”

“Fiecare femei suntem diferite”, cum ar zice Hagi. Unele visează să ajungă pe un stadion și să asculte imnul Champions League. Și încă din copilărie, descoperă în dreptunghiul verde cu două porți un stil de iubire. Și toți știm ce năvalnic se îndrăgostesc unele femei. Și de multe ori trăiesc agățate de o dragoste platonică. Până când, într-o zi, karma și un bilet pe Santiago Bernabeu transformă un vis într-o întâlnire reală.

Cristina este una dintre aceste femei. O știu de vreo 7 ani, de când ne-am întâlnit în redacția de la Gazeta Sporturilor. Iar prietenia noastră rezistă, pentru că oricât de departe ne-ar duce drumurile una de cealaltă, ne întâlnim din când în când la vreo intersecție, în care ne aducem aminte ce frumos e să iubești năvalnic fotbalul.

Miercuri a fost la meci, la Real Madrid – Borussia Dortmund și de-abia așteptam să-mi povestească experiența. Apoi m-am gândit că mai bine ne povestește tuturor.

Deci, ea e Cristina. Cea mai curajoasă și luptătoare dintre prietenele mele. Cea mai fericită Cristină din univers, atunci când Real Madrid a intrat pe teren.

✔️ De cât timp îți doreai să ajungi pe Santiago Bernabeu?
Cred că din primul moment în care am descoperit Real Madrid, când zeii fotbalului european și nu numai erau: Luis Figo, Zidane, Roberto Carlos, Ronaldo, etc. Mai exact de 17 ani. (Încep să mă simt bătrână când văd numărul ăsta).

✔️ De ce Real Madrid?
Nu știu. Așa a fost să fie. Cred că mai degrabă Real m-a ales pe mine decât l-am ales eu pe el. Îmi aduc aminte că atunci când eram mică, cedam înainte de ora 21:45 și adormeam. Și îl rugam pe tata ca orice ar fi să mă trezească înainte să intre Real pe teren. Și ațipeam fredonând imnul Champions League. Bineînțeles, tata nu reușea uneori să mă trezească, iar 1-2 zile nu vorbeam deloc cu el pentru că ratasem meciul…

✔️ Ce ai simțit când ai auzit imnul UCL pe viu?
Încă din momentul în care am auzit imnul Realului, eram în delir. Imnul UCL este fabulos, mai ales dacă îl asculți pe un asemenea stadion, la un asemena meci.  La un moment dat, cineva din tribună se plângea că este foarte frig. Eu nici asta nu mai simțeam…

Și cum prietenul adevărat la meciuri de UCL se cunoaște, asta am primit pe Facebook miercuri, pe la 21:45.

✔️ Care a fost primul gând când ai aflat că “gata, mergi la meci”?
Cea mai bună prietenă și soțul ei mi-au făcut surpriza. Și deși știam că se țin de cuvânt atunci când promit ceva, până în ultima clipa îi tot întrebam: dar noi chiar mergem? Nici măcar când am ajuns în fata stadionului nu îmi venea să cred. Poate pare absurd, dar uneori când visezi atâția ani un lucru, ajungi să crezi că nu se mai poate îndeplini.

✔️ Ce ti-a placut cel mai mult pe stadion?
Probabil sunt subiectivă, dar absolut totul. În urmă cu un an am pășit prima dată pe stadion (din păcate nu era niciun meci atunci) și am avut timp suficient să analizez fiecare bucățică. Este fabulos! De la firul de iarbă ce te pune mereu în impas (te face mereu să te întrebi dacă este natural sau artificial) până la… nu știu, gresia din cabinele de duș ale fotbaliștilor.

✔️ Cum sunt suporterii?
Suporterii sunt foarte pașnici. Oricând ai putea să aduci un  copil de 2-3 ani pe stadion fără să îți fie teamă că va avea un impact negativ asupra educației lui. Lângă mine a stat un copil de aproximativ 4 ani împreună cu tatăl lui. Se comporta ca un adevărat comentator. Când nu înțelegea ceva, își mai întreba tatăl care ii răspundea cu mare admirație.

✔️ Ți-a displăcut ceva?
Când iubești Realul nu are ce să îți displacă. Poate doar că Ronaldo nu mai avea vestita șuviță… 😊)

✔️ Erau femei multe pe stadion?
Erau suficient de multe femei. Și au o mentalitate diferită față de a noastră. Femeile, în marea lor parte, sunt cochete pe stadion și nimeni nu comentează nimic. De fapt, nimeni nu face vreo diferență între bărbați și ele. Nu cred ca îți mai stă gândul la asa ceva. Te bucuri de moment și atât.

✔️ Ce părere ai despre femeile pasionate de fotbal?
Le admir enorm pe cele care pot să își păstreze pasiunea până la capăt. În România, mentalitatea este de multe ori greșită. Dacă ții cu o echipă, e clar că o faci pentru că fostul / actualul/ fratele/ bunicul/ tatăl/ amantul mamei, etc ține cu acea echipă. Dacă începi să vorbești despre fotbal cu un bărbat, te privește superior. Dacă începi să îi dai niște replici bune, dar și documentate, deja te privește ca o specie rară.

✔️ Fotbalistul preferat și de ce e el preferatul?
Luis Figo.  Deși era doar un jucător de bandă, gândea foarte mult ceea ce făcea pe teren. Cred că, de fapt, asta era calitatea lui de bază: creierul. În plus, avea un stil incomparabil de a alerga. Când eram mică, nu știu de ce, îl asociam cu un vultur. :)))

✔️ Care e următoarea țintă? Ce meci/stadion?
Visul meu este să văd și echipa națională a Portugaliei într-un meci. Nu știu de ce, dar cred că într-o viață anterioară am fost portugheză. Altfel nu înțeleg de ce jucătorii mei preferați sunt portughezi, iar naționala mea preferata Portugalia. :))

Asta a fost prima parte a interviului cu Cristina. A doua va urma după un meci al Portugaliei, cu ea în tribună. Pentru că sunt sigură că va ajunge acolo. Într-o zi, karma și un bilet. 😊

Reclame

Un gând despre „Un vis împlinit|”Cineva din tribună se plângea că e frig. Eu nici asta nu mai simțeam…”

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s